Snippet

Mai sunt cateva zile pana la trecerea dintre ani, dar prefer sa scriu acum ultima postare caci zilele viitoare voi fi ocupat, cu planuri (noi).

A fost un an frumos, poate cel mai frumos de pana acum, sau poate nu, dar din punctul meu de vedere asa pare sa fie caci am invatat sa vad doar inainte nu si inapoi.
 Am avut parte de bucurii, de tristeti, de bani, de saracie, de iubire, de ura, de zambete, de lacrimi, de emotii, de goliciune, de prieteni, de dusmani, de alcool dar si de apa plata, doar toate se compenseaza si ma bucur, caci leam avut pe toate, nu regret nimic fiindca am luat o decizie, daca un mare filozof a intrebat daca "viata ar trabui traita sau inteleasa?" eu i(mi)-am raspuns ca ar trebui traita, la maxim.
Ma bucur pentru toate lucrurile frumoase care au fost fiinca m-au facut sa ma simt bine dar si pentru esecuri caci m-au facut sa fiu mai tare, ma bucur pentru relatiile pe care le-am avut caci m-au facut sa ma simt iar ca un copil, ca un pusti de 14 ani caruia ii dadeau cosurile si simtea o schimbare, dar ma bucur ca s-au si incheiat caci m-au facut sa imi dau seama ca defapt sunt adult si ca vreau mai mult de la viata, ma bucur mult fiinca anul acesta l-am cunoscut pe Dumnezeu si ma bucur ca mi-am dat seama ca e unul razbunator.
Acum vad totul din prisma unui ospatar care debaraseaza totul de pe masa, masa la care am stat anul acesta, o masa care se va umple din nou, ciclic dar diferit. Umanul e prea prdictibil, mergem dupa calapoduri dar eu unul prefer sa zbor, catre cer, fara limite...

Am asteptari mari de la anul care va veni si pe mai incolo, cum ar fi sa traiesc ca un hedonist, un absolutist, un narcisist, plin de ambitie, un vanitos incurabil, megaloman radical si mult mai egocentric decat pana acum. Mi-am pus tinte si teluri mari pe care vreau sa le ating si n-am sa ma dau pentru nimic la o parte.Poate fi numit cinism, dar asa vad eu lucrurile.

Acum insa vreau sa ma golesc, sa ma dezbrac, sa fiu gol, uman...poate mai incolo nu voi mai putea fi in stare.





Mainele(mintile) curate aduc doar bani decenti!


".După aceea am început să discutăm ba de una, ba de alta. Cel puţin în privinţa asta lucrurile au intrat cît de cît în normal. Deşi "normal" nu e tocmai cuvîn­tul potrivit. Dar nu găsesc altul. Şi n-are importanţă. Mă înţelegeţi, sper. Ne-am povestit unul altuia cum am nimerit în gară, încercînd împreună să găsim în toate un rost, o explicaţie, un sens. Şi pe măsură ce-au trecut zilele, am ajuns, cred, chiar s-o obosesc cu peroraţiile mele. Pentru că, de fapt, niciodată n-am ştiut să ascult. M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu e, poate, decît tot o formă de tăcere."
Octavian Paler - Viata pe un peron

Cel mai frumos cadou, o da, cel mai frumos cadou... Sezonul 4 din CaliFornication.
Vorba vine, de dragul de a fi vulgar, cand te bagi in cacat intri pana la genunchi.
I feel kinda Hank Moody right now. Dar is al dracului de fericit.
Daca am invata ceva pana acum e ca viata e o tarfa si ca cel mai bine e sa te pregatesti pentru orice, totul e schimbator...si totul ramane la fel!

Prima poruncă: Să aştepţi oricît.
A doua poruncă: Să aştepţi orice.
A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sînt bune decît amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
A patra poruncă: Să nu numeri zilele.
A cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
A şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
A şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi ru­găciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
A opta poruncă: Dacă gîndul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavînd altceva mai bun de fă­cut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
A noua poruncă: Binecuvîntează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o tîrfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
A zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.
                                                                                (Octavian Paler - Viata pe un peron)




Sunt momente in care o iau razna si fug sa ma adun, merg sa beau un pahar de tarie si sa savurez o blonda nefiltrata.
Ma duc "acasa" si totusi sunt departe de casa, dar important e ca sunt in largul meu acolo, ca pot sa ies din stresul cotidian si sa im dau un restart mental.
Sa vad fete vechi, fete noi;
Sa revin la starea primordiala, la starea dinainte, doar cu totii fugim; fugim de realitate.
Totul e un paradox - cineva spunea: "Vrei sa ai dreptate sau vrei sa te simti bine!"
Fug si o fac ca sa imi deschid ochii, sa VAD adevarul, ca suntem cu totii goi, tristi dar ca purtam masti care ne ascund adevarata fata, pentru ca daca ne-am arata-o lumea s-ar speria.




Asa ca fug; si imi limpezesc mintea cu o blonda buna si o rusoaica focoasa.



Octavian Paler - Singuratate

Voi care vă întoarceţi acasă
şi după ce-aţi închis uşa
spuneţi “bună seara”
voi nu ştiţi ce-nseamnă
să intri pe uşă tăcînd.

Adrian Sobaru, electrician la TVR, avea un tricou pe care scria cu markerul:"Ne-aţi ciuruit şi ne-aţi vândut, ne-aţi ucis viitorul copiilor!". "Asta este viaţa în care trăim noi!", a spus bărbatul, care s-a aruncat de la balcon în semn de protest.


In timp ce era scos pe targa, acesta a strigat "Libertate!".



Stephen Crane - I stood upon a high place,

I stood upon a high place,
And saw, below, many devils
Running, leaping,
and carousing in sin.
One looked up, grinning,
And said, "Comrade! Brother!"



"Audi, vide, tace, si vis vivere in pace."
Leggi d'onoreLeggi d'omertà





Zapada cade incet
Cade pe fata mea si ma mangaie,
Cu o atingere gingasa si fina
Imi era dor de ea!

Imi era dor sa fiu acoperit in dragoste
Imi era dor sa simt mirosul de scortisoara din vinul fiert,
Imi era dor de caciulile si fularele inzapezite,
Si de oamenii rosii in obraji.
Dar cel mai mult imi era dor
De zapada care cade;Pe fata mea
Si ma magaie
Incet





"Am avut in viata nimic, am pierdut tot! Anonim

Dead Can Dance - How Fortunate The Man With None


Dead Can Dance - The Host Of Seraphim