Snippet

Mai sunt cateva zile pana la trecerea dintre ani, dar prefer sa scriu acum ultima postare caci zilele viitoare voi fi ocupat, cu planuri (noi).

A fost un an frumos, poate cel mai frumos de pana acum, sau poate nu, dar din punctul meu de vedere asa pare sa fie caci am invatat sa vad doar inainte nu si inapoi.
 Am avut parte de bucurii, de tristeti, de bani, de saracie, de iubire, de ura, de zambete, de lacrimi, de emotii, de goliciune, de prieteni, de dusmani, de alcool dar si de apa plata, doar toate se compenseaza si ma bucur, caci leam avut pe toate, nu regret nimic fiindca am luat o decizie, daca un mare filozof a intrebat daca "viata ar trabui traita sau inteleasa?" eu i(mi)-am raspuns ca ar trebui traita, la maxim.
Ma bucur pentru toate lucrurile frumoase care au fost fiinca m-au facut sa ma simt bine dar si pentru esecuri caci m-au facut sa fiu mai tare, ma bucur pentru relatiile pe care le-am avut caci m-au facut sa ma simt iar ca un copil, ca un pusti de 14 ani caruia ii dadeau cosurile si simtea o schimbare, dar ma bucur ca s-au si incheiat caci m-au facut sa imi dau seama ca defapt sunt adult si ca vreau mai mult de la viata, ma bucur mult fiinca anul acesta l-am cunoscut pe Dumnezeu si ma bucur ca mi-am dat seama ca e unul razbunator.
Acum vad totul din prisma unui ospatar care debaraseaza totul de pe masa, masa la care am stat anul acesta, o masa care se va umple din nou, ciclic dar diferit. Umanul e prea prdictibil, mergem dupa calapoduri dar eu unul prefer sa zbor, catre cer, fara limite...

Am asteptari mari de la anul care va veni si pe mai incolo, cum ar fi sa traiesc ca un hedonist, un absolutist, un narcisist, plin de ambitie, un vanitos incurabil, megaloman radical si mult mai egocentric decat pana acum. Mi-am pus tinte si teluri mari pe care vreau sa le ating si n-am sa ma dau pentru nimic la o parte.Poate fi numit cinism, dar asa vad eu lucrurile.

Acum insa vreau sa ma golesc, sa ma dezbrac, sa fiu gol, uman...poate mai incolo nu voi mai putea fi in stare.





Mainele(mintile) curate aduc doar bani decenti!


".După aceea am început să discutăm ba de una, ba de alta. Cel puţin în privinţa asta lucrurile au intrat cît de cît în normal. Deşi "normal" nu e tocmai cuvîn­tul potrivit. Dar nu găsesc altul. Şi n-are importanţă. Mă înţelegeţi, sper. Ne-am povestit unul altuia cum am nimerit în gară, încercînd împreună să găsim în toate un rost, o explicaţie, un sens. Şi pe măsură ce-au trecut zilele, am ajuns, cred, chiar s-o obosesc cu peroraţiile mele. Pentru că, de fapt, niciodată n-am ştiut să ascult. M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu e, poate, decît tot o formă de tăcere."
Octavian Paler - Viata pe un peron

Cel mai frumos cadou, o da, cel mai frumos cadou... Sezonul 4 din CaliFornication.
Vorba vine, de dragul de a fi vulgar, cand te bagi in cacat intri pana la genunchi.
I feel kinda Hank Moody right now. Dar is al dracului de fericit.
Daca am invata ceva pana acum e ca viata e o tarfa si ca cel mai bine e sa te pregatesti pentru orice, totul e schimbator...si totul ramane la fel!

Prima poruncă: Să aştepţi oricît.
A doua poruncă: Să aştepţi orice.
A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sînt bune decît amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
A patra poruncă: Să nu numeri zilele.
A cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
A şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
A şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi ru­găciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
A opta poruncă: Dacă gîndul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavînd altceva mai bun de fă­cut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
A noua poruncă: Binecuvîntează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o tîrfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
A zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.
                                                                                (Octavian Paler - Viata pe un peron)




Sunt momente in care o iau razna si fug sa ma adun, merg sa beau un pahar de tarie si sa savurez o blonda nefiltrata.
Ma duc "acasa" si totusi sunt departe de casa, dar important e ca sunt in largul meu acolo, ca pot sa ies din stresul cotidian si sa im dau un restart mental.
Sa vad fete vechi, fete noi;
Sa revin la starea primordiala, la starea dinainte, doar cu totii fugim; fugim de realitate.
Totul e un paradox - cineva spunea: "Vrei sa ai dreptate sau vrei sa te simti bine!"
Fug si o fac ca sa imi deschid ochii, sa VAD adevarul, ca suntem cu totii goi, tristi dar ca purtam masti care ne ascund adevarata fata, pentru ca daca ne-am arata-o lumea s-ar speria.




Asa ca fug; si imi limpezesc mintea cu o blonda buna si o rusoaica focoasa.



Octavian Paler - Singuratate

Voi care vă întoarceţi acasă
şi după ce-aţi închis uşa
spuneţi “bună seara”
voi nu ştiţi ce-nseamnă
să intri pe uşă tăcînd.

Adrian Sobaru, electrician la TVR, avea un tricou pe care scria cu markerul:"Ne-aţi ciuruit şi ne-aţi vândut, ne-aţi ucis viitorul copiilor!". "Asta este viaţa în care trăim noi!", a spus bărbatul, care s-a aruncat de la balcon în semn de protest.


In timp ce era scos pe targa, acesta a strigat "Libertate!".



Stephen Crane - I stood upon a high place,

I stood upon a high place,
And saw, below, many devils
Running, leaping,
and carousing in sin.
One looked up, grinning,
And said, "Comrade! Brother!"



"Audi, vide, tace, si vis vivere in pace."
Leggi d'onoreLeggi d'omertà





Zapada cade incet
Cade pe fata mea si ma mangaie,
Cu o atingere gingasa si fina
Imi era dor de ea!

Imi era dor sa fiu acoperit in dragoste
Imi era dor sa simt mirosul de scortisoara din vinul fiert,
Imi era dor de caciulile si fularele inzapezite,
Si de oamenii rosii in obraji.
Dar cel mai mult imi era dor
De zapada care cade;Pe fata mea
Si ma magaie
Incet





"Am avut in viata nimic, am pierdut tot! Anonim

Dead Can Dance - How Fortunate The Man With None


Dead Can Dance - The Host Of Seraphim



"Omul e mai maret cu cât incearca mai incapatânat imposibilul." 

"Convingerea mea e ca inteligenta i-a fost data omului pentru a se indoi. Ar fi nu doar ridicol sa-mi inchipui ca adevarurile mele sunt, neaparat, mai adevarate decât adevarurile altora. Ar fi si daunator. M-as lipsi pe mine insumi de sansa de a intelege ce am gresit."

"Una din prejudecatile lumii noastre este nevoia de a pune etichete, de a clasifica totul; oamenilor li se pare ca au si inteles ceea ce au clasat. Dar nu ma pot opri sa gândesc ca pretutindeni exista o padure in care se pierde o linie ferata. Pentru ca mereu exista un orizont dincolo de care consideram ca e normal sa ajungem. ªi o mlastina unde ne trag amintirile. Eu am imaginat gari, peroane si am trait asteptarile. Acesta a fost, se pare, destinul meu." 

"Lacatele din noi, Se deschid cu o lacrima" 

"Amintirile nu ne mai pot omori; cel mult pot face o rana sa doara si sa sângereze din nou."

"Am invatat ca nu poti face e cineva sa te iubeasca,tot ce poti face este sa fi o persoana iubita...". 

"Dragostea e o lupta intre doua suflete si intre doua trupuri in care uneori nu e niciun invingator, alteori nu e niciun invins."    

"A iubi inseamna, poate, a lumina partea cea mai frumoasa din noi". 

"O iubire pe care esti nevoit sa o pazesti nu reprezinta nimic."

"Azi, stiu ca in lumina exista si umbre si ca fericirea e uneori dureroasa." 

"O pasiune n-are nevoie de motivari. Ea nu cere neaparat sa fie inteleasa si explicabila. Dimpotriva, incepe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfârsind abia când simte din nou nevoia de lamuriri."  

"Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist" 

"Singuratatea nu e o victorie inaintea celorlalti, ci e de fapt un naufragiu personal." 



"Nu dispretui lucrurile mici; o lumânare poate face oricând ceea ce nu poate face soarele niciodata: sa lumineze in intuneric." 

"Drumul care duce spre noi insine duce in mod obligatoriu si spre ceilalti." 

"Candva, ma intriga tristetea de pe chipul "Invingatorului" sculptat de Michelangelo.Tocmai in clipa in care ar trebui sa dea lovitura de gratie, el renunta la victorie.Obosit si scarbit, isi intoarce privirea in alta parte. A descoperit, se pare, ceva mai presus de biruinta si de vanitate. Dar ce anume? "

"Nu e nebun cel care si-a pierdut ratiunea,ci acela care si-a pierdut tot in afara de ratiune" 

"Ceea ce pierdem pierdem pentru totdeauna."


" Pamântul e singurul loc in care se poate crea Paradisul." 

 "Prietenia e ca un fir, care o data rupt, poate fi legat la loc, dar ramane nodul." 


"Scepticismul este o infirmitate, nu o sursa de vanitati." 


"Timpul e o fiara care are nesfârsita rabdare de a inghiti totul." 


"Daca nimic nu justifica moartea, viata are toate justificarile." 

"Omul afectiv ii tolereaza omului rational grimasa sceptica." 


"Pacatul nostru cel mai mare este ca facem orice anormalitate sa devina normalitate." 

"Viata nu e o opera de arta. E, mai degraba, un bazar in care gasesti de toate, inclusiv nimicuri." 

"Între linistea sfintilor si furia nebunilor nu e decât o diferenta de diagnostic." 

"În fiecare clipa aruncam niste zaruri, numai ca de cele mai multe ori nici macar nu suntem constienti de asta. ªi pe urma niciodata nu stim ce scrie pe aceste zaruri. Ele cad totdeauna dincolo de ceea ce putem vedea." 

"Tot ce exista in mine ca seriozitate provine din lumea copilariei." 

"A fi o singura zi lipsit de griji inseamna a fi pentru o zi nemuritor."


"Limba materna a pasiunilor n-are sintaxa."


"Un telefon supravegheat nu suna niciodata."


"Câteodata oamenii se impiedica de adevar, dar de cele mai multe ori se ridica si merg mai departe."


" În dragoste, singura victorie e fuga. " N. Bonaparte



Porphyria's Lover by Robert Browning

The rain set early in tonight,
The sullen wind was soon awake,
It tore the elm-tops down for spite,
And did its worst to vex the lake.
I listened with heart fit to break,
When glided in Porphyria; straight
She shut the cold out and the storm,
And kneeled and made the cheerless grate
Blaze up, and all the cottage warm;
Which done, she rose, and from her form
Withdrew the dripping cloak and shawl,
And laid her soiled gloves by, untied
Her hat and let the damp hair fall,
And, last, she sat down by my side
And called me. When no voice replied,
She put my arm about her waist,
And made her smooth white shoulder bare,
And all her yellow hair displaced,
And, stooping, made my cheek lie there,
And spread o'er all her yellow hair,
Murmuring how she loved me – she
Too weak, for all her heart's endeavour,
To set its struggling passion free
From pride, and vainer ties dissever,
And give herself to me for ever.
But passion sometimes would prevail,
Nor could tonight's gay feast restrain
A sudden thought of one so pale
For love of her, and all in vain:
So, she was come through wind and rain.
Be sure I looked up at her eyes
Happy and proud; at last I knew
Porphyria worshipped me; surprise
Made my heart swell, and still it grew
While I debated what to do.
That moment she was mine, mine, fair,
Perfectly pure and good: I found
A thing to do, and all her hair
In one long yellow string I wound
Three times her little throat around,
And strangled her. No pain felt she;
I am quite sure she felt no pain.
As a shut bud that holds a bee
I warily oped her lids: again
Laughed the blue eyes without a stain.
And I untightened next the tress
About her neck; her cheek once more
Blushed bright beneath my burning kiss:
I propped her head up as before,
Only, this time my shoulder bore
Her head, which droops upon it still:
The smiling rosy little head,
So glad it has its utmost will,
That all it scorned at once is fled,
And I, its love, am gained instead!
Porphyria's love: she guessed not how
Her darling one wish would be heard.
And thus we sit together now,
And all night long we have not stirred,
And yet God has not said a word!

"Nu-ţi face griji despre evitarea ispitelor. Pe măsura ce îmbătrâneşti, te evită ele." 


"Cea mai importantă lecţie pe care ţi-o dă viaţa e când afli că şi nebunii au uneori dreptate."


"Eu am dreptate, tu nu. Dar pentru libertatea ta de a nu avea dreptate, eu voi lupta până la moarte."


"Dacă tocmai treci printr-o situaţie dificilă, continuă să mergi."


"Mulţumesc lui Dumnezeu pentru că întotdeauna mi-a oferit o a doua şansă spre a face lucrurile mai bine decât prima dată."


"Cu cât mai departe poţi privi înapoi, cu atât mai departe poţi vedea înainte."


"A avea curaj este deosebit de important. Poţi pierde banii - e rău. Poţi pierde un prieten - e şi mai rău. Dar dacă ţi-ai piedut curajul - ai pierdut aproape totul."


"Pesimistul vede dificultatea în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitatea în fiecare dificultate."


"O glumă este un lucru foarte serios."


"Traiul este ceea ce primim, viaţa este ceea ce dăm."


"Imaginaţia ne consolează pentru ce nu suntem, umorul pentru ce suntem."


"Nu este suficient să facem tot ce putem; câteodată trebuie să facem şi ceea ce trebuie."



"Imperiile viitorului sunt imperiile minţii."

“Limitations live only in our minds. But if we use our imaginations, our possibilities become limitless.”

Always think outside the box!

"Curajul este ceea ce îţi trebuie pentru a sta în picioare şi a vorbi; curajul este şi ceea ce îţi trebuie pentru a sta jos şi a asculta." Winston Churchill

Las clipul sa vorbeasaca...

"Oare un mare virtuos in arta muzicala s-ar simti lingusit de aplauzele publicului sau, daca ar sti ca acestea se compune, cu exceptia a vreo doi-trei, din oameni surzi, care indata ce vad miscandu-se mainile celor cu auz, bat si ei din palme pentru a-si ascunde unii altora cusurul?"

E o seara frumoasa de octombrie cu ploaie marunta si eu ies de la facultate pentru a merge acasa.
Odata ajuns in statia de autobuz imi pornesc playerul, imi bag castile in urechi si astept, astept sa vina autobuzul 19. Neavand stare ma tot invart prin statie, trec doua autobuze  si intrun final apare si troleul pe care il asteptam. Fac un pas in fata, de sub cortina statiei care ma proteza de picaturi, autobuzul opreste pentru 2 secunde si nu deschide nici o usa, pleaca usor din staie, merg dupa el, ii fac semn la sofer, acesta aproape iesit din staie opreste de tot si imi deschide usa. Urc si ma duc pana in fata, imi validez abonamentul, imi iau un loc si ii spun soferului:
- N-a mai avut autobuzul loc in statie?
- Pai am crezut ca va tot plimbati, asa cum vaceti voi.
- Totusi, dincolo, in Italia si in Spania trebuia sa fac un semn la autobuz ca sa opreasca in statie, aici stiu ca trebuie oprit oricum !?
- Aia ii in Spania sau Italia da' AICI E ROMANIA.
- Din pacate, DIN PACATE...

"Nu vezi efect, toate stau amortite: nu te mira. Piatra azvarlita in mlastina nu face cercuri."

"Bărbatul este mai copilăros decât femeia. Orice bărbat adevărat ascunde-ntr-nsul un copil care iubeşte jocul. Haideţi, femeilor, descoperiţi copilul din bărbat!" Friedrich Wilhelm Nietzsche

"Singuratatea este soarta tuturor oamenilor inzestrati cu o capacitate deosebita: ei o vor deplange uneori, insa o vor alege totdeauna ca pe cel mai mic dintre doua rele." Arthur Schopenhauer

Mersul cu tramvaiul...nimic nu poate fi mai palpitant decat mersul cu tramvaiul, in special in ora de varf, cand vagonul infect si imputit este arhiplin.
Cel mai bun loc pentru a putea urmari intraga scena este cel din fata, stand in picioare, chiar in spatela vatmanului.
Nimic nu se compara cu landscape-ul oferit: o gramada de oameni care merg la servici sau au alte treburi la care trebuie sa participe si mintea le e in alta parte, iar in momentele in care isi revin din reverie, de plictiseala mai trag cate o ocheada si arunca privirea pe ici pe colo ca se afle in traba, dupaia sunt batraneii simpatici care cu priviri lascive studiaza pitipoancele de liceu imbracate de parca tramvaiul ar fi iostiu ce club de fite si cu ocazia asta le mai creste si lor putintel pulsul si si-ar mai dori sa fie din nou flacai cu sange-n vână, baietii frumosi care atat se foiesc incat sa ii vada lumea, de aprca ar fi la defilare pe podium si care n-ar ceda locul unei biete doamne care deabia se tine pe picioare fiindca sunt pra plini de ei, dar in special, ador faptul ca scaunele sunt asa de apropiate intre ele si fiecare om cand se pune cineva langa el, daca are nefericita ocazie sa stea pe cele duble, se va vedea o expresie de neplacere pe fata acestuia deoarece spatiul personal i-a fost invadat, va inghiti in gol, isi va incrucisa mainile si se va trage putin in partea opusa celui care se va pune langa el dar pana la urma se va resemna cu idea.
Mersul cu tramvaiul  provoaca o placere deosebita deoarece face observabila natura umana, permite studierea firii omului, un om care inchis intr-o cusca se apreteaza la mediul care il inconjoara si coexista cu ceilalti din jur, o gramada de oameni urati, frustrati si saraci...cu duhul.

"Unii oameni văd lucruri care există şi întreabă "De ce?". Alţi oameni visează la lucruri care nu au fost niciodată şi întreabă "De ce nu?". Unii oameni se duc la serviciu şi nu au timp de toate astea." George Carlin


"Stai departe de oamenii care iti micsoreaza ambitia. Oamenii mici intotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac sa te simti ca si tu poti devani mare." Mark Twain

...

Cunoasterea inseamna Putere, dar in acelasi timp Cunoasterea este si cea mai mare Boala!


"Eu cred că o ţară care încearcă să prospere prin stabilirea de taxe mari este ca un om care, stând într-o găleată, încearcă să se ridice trăgând de mâner." Sir Winston Leonard Spencer-Churchill

Shopping-ul la Auchan... nu faptul ca esti la shopping ci faptul ca ai oczia sa vezi expresiile posomorate ale oamenilor care intro zi de duminica cand au liber merg la supermarket sa isi faca cumparaturile necesare si totusi intro zi libera ar trebui sa aiba macar o expresie fericita pe fata, ar trebui.

Fetele lor, oh da , fetele lor, fiecare spune cate o poveste, in mare parte trista, toti sunt niste oi, bazandu-se pe aceiasi psihologie de turma, toti niste zombie, cu privirile in podea si cu spatele ghebos, stresati si incarcati de probleme si problemute.Probabil ca sunt in starea asta datorita faptului ca desi au o zi libera, nu o inteleg si nu se bucura de ea ca fiind zi de odihna (futui, pana si in "Cartea Cartilor" e specificat acest lucru)  si da, inca sunt incarcati de problemele cotidiene de pe timpul saptamanii trecute, fiind cu totii niste bombe cu ceas gata gata sa explodeze dintrun moment in altul, dar n-o fac ci mai strang, mai strang, asa cum face romanul, de felul lui, mai masochist din fire.
Mi-e lehamite de ceea ce vad, dar in acelasi timp ma incanta si intrun fel morbid chiar ma amuza, ma amuza sa vad oameni care au uitat sa viseze si in timpul zilei, oameni care isi aloca timp viselor doar in somn. 

Doua citate imi vin in minte legate de tema asta, ambele de Bertrand Russel si acelea sunt:
1. " Cei mai multi oameni mai degraba ar muri decat sa gandeasca; de fapt exact asta fac."
2. " Oamenii se nasc neinvatati, nu prosti; ei devin prosti prin invatatura."

Va las in comania a doi mari muizicanti, Miles Davois si John Coltrane si titlul piesei al naibi de sugestiv, "So What"




...Fac azi o baie rapida, pun ochelarii de inot pentru impresionarea audientei, dau puternic de 8 ori din brate, vad pe sub apa ceva umbre, ma ia panica si ma intorc. Ajunge sa mai dau de 4 ori din brate si ajung la apa mica. Pun picioarele pe nisip, imi zic ca-mi e de ajuns 1 minut si 24 de secunde de baie si e cazul sa ies la soare.

Dar stii prea bine, prietene cetitor, ca iesitul din apa nu se face oricum. Pe plaja-i lume multa, poate se uita cineva la tine. Daca tii cat de cat la imaginea ta, mai indrepti una-alta. Tragi de slip, sa aranjezi cucu subacvatic, bagi un pic mana prin par (cat mai ai) sa-l faci „sauvage”, ridici pieptul, sugi burta…

Apoi iesi pe tarm, calcand hotarat, pentru impresie. Privind undeva departe, nicaieri, tot pentru impresie. Dar stii ca macar 3 babe hodoroage tot se uita la tine. Poate una nici nu vede, nu conteaza. Ei bine eu am avut bafta sa ies taman langa 3 fatuci ce se bronzau pe ţiţisoare…..

M-am gandit ca bine am facut ca m-am primenit. Si am calcat mai hotarat, fara sa privesc spre ele. Bineinteles, doar la inceput....  
Cand am ajuns cam la juma de metru de sezlongurile lor, le-am traznit o privire de, teoretic, trebuia sa le ingrop sub nisip. Ai tu habar, cetitorule, cum arata ochii mei verzi pe fata mea bronzata, cand ies din mare?! Nu, nu ai. Ei bine, fetisoarele au ramas incremenite. Ma priveau cu ochi mari, toate trei. Am trecut pe langa ele multumit de traznetul transmis, de impresia facuta…..

Ajung langa propria sotie, zambind multumit de mine. Si propria sotie imi spune:
- Sterge-te pe fata, esti plin de muci.


via mioritice.com

Philip Larkin - This Be The Verse


They fuck you up, your mum and dad.
  They may not mean to, but they do.
They fill you with the faults they had
  And add some extra, just for you.

But they were fucked up in their turn
  By fools in old-style hats and coats,
Who half the time were soppy-stern
  And half at one another's throats.

Man hands on misery to man.
  It deepens like a coastal shelf.
Get out as early as you can,
  And don't have any kids yourself.


REQUIEM by: Robert Louis Stevenson
      NDER the wide and starry sky,
      Dig the grave and let me lie.
      Glad did I live and gladly die,
      And I laid me down with a will.
       
      This be the verse you grave for me:
      Here he lies where he longed to be;
      Home is the sailor, home from the sea,
      And the hunter home from the hill.