Ganduri Murdare

"Ceea ce pierdem pierdem pentru totdeauna."


" Pamântul e singurul loc in care se poate crea Paradisul." 

 "Prietenia e ca un fir, care o data rupt, poate fi legat la loc, dar ramane nodul." 


"Scepticismul este o infirmitate, nu o sursa de vanitati." 


"Timpul e o fiara care are nesfârsita rabdare de a inghiti totul." 


"Daca nimic nu justifica moartea, viata are toate justificarile." 

"Omul afectiv ii tolereaza omului rational grimasa sceptica." 

"Pacatul nostru cel mai mare este ca facem orice anormalitate sa devina normalitate." 

"Viata nu e o opera de arta. E, mai degraba, un bazar in care gasesti de toate, inclusiv nimicuri." 

"Între linistea sfintilor si furia nebunilor nu e decât o diferenta de diagnostic." 

"În fiecare clipa aruncam niste zaruri, numai ca de cele mai multe ori nici macar nu suntem constienti de asta. ªi pe urma niciodata nu stim ce scrie pe aceste zaruri. Ele cad totdeauna dincolo de ceea ce putem vedea." 

"Tot ce exista in mine ca seriozitate provine din lumea copilariei." 

"A fi o singura zi lipsit de griji inseamna a fi pentru o zi nemuritor."


"Limba materna a pasiunilor n-are sintaxa."


"Un telefon supravegheat nu suna niciodata."


"Câteodata oamenii se impiedica de adevar, dar de cele mai multe ori se ridica si merg mai departe."


" În dragoste, singura victorie e fuga. " N. Bonaparte

Porphyria's Lover by Robert Browning

The rain set early in tonight,
The sullen wind was soon awake,
It tore the elm-tops down for spite,
And did its worst to vex the lake.
I listened with heart fit to break,
When glided in Porphyria; straight
She shut the cold out and the storm,
And kneeled and made the cheerless grate
Blaze up, and all the cottage warm;
Which done, she rose, and from her form
Withdrew the dripping cloak and shawl,
And laid her soiled gloves by, untied
Her hat and let the damp hair fall,
And, last, she sat down by my side
And called me. When no voice replied,
She put my arm about her waist,
And made her smooth white shoulder bare,
And all her yellow hair displaced,
And, stooping, made my cheek lie there,
And spread o'er all her yellow hair,
Murmuring how she loved me – she
Too weak, for all her heart's endeavour,
To set its struggling passion free
From pride, and vainer ties dissever,
And give herself to me for ever.
But passion sometimes would prevail,
Nor could tonight's gay feast restrain
A sudden thought of one so pale
For love of her, and all in vain:
So, she was come through wind and rain.
Be sure I looked up at her eyes
Happy and proud; at last I knew
Porphyria worshipped me; surprise
Made my heart swell, and still it grew
While I debated what to do.
That moment she was mine, mine, fair,
Perfectly pure and good: I found
A thing to do, and all her hair
In one long yellow string I wound
Three times her little throat around,
And strangled her. No pain felt she;
I am quite sure she felt no pain.
As a shut bud that holds a bee
I warily oped her lids: again
Laughed the blue eyes without a stain.
And I untightened next the tress
About her neck; her cheek once more
Blushed bright beneath my burning kiss:
I propped her head up as before,
Only, this time my shoulder bore
Her head, which droops upon it still:
The smiling rosy little head,
So glad it has its utmost will,
That all it scorned at once is fled,
And I, its love, am gained instead!
Porphyria's love: she guessed not how
Her darling one wish would be heard.
And thus we sit together now,
And all night long we have not stirred,
And yet God has not said a word!

"Nu-ţi face griji despre evitarea ispitelor. Pe măsura ce îmbătrâneşti, te evită ele." 


"Cea mai importantă lecţie pe care ţi-o dă viaţa e când afli că şi nebunii au uneori dreptate."


"Eu am dreptate, tu nu. Dar pentru libertatea ta de a nu avea dreptate, eu voi lupta până la moarte."


"Dacă tocmai treci printr-o situaţie dificilă, continuă să mergi."


"Mulţumesc lui Dumnezeu pentru că întotdeauna mi-a oferit o a doua şansă spre a face lucrurile mai bine decât prima dată."


"Cu cât mai departe poţi privi înapoi, cu atât mai departe poţi vedea înainte."


"A avea curaj este deosebit de important. Poţi pierde banii - e rău. Poţi pierde un prieten - e şi mai rău. Dar dacă ţi-ai piedut curajul - ai pierdut aproape totul."


"Pesimistul vede dificultatea în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitatea în fiecare dificultate."


"O glumă este un lucru foarte serios."


"Traiul este ceea ce primim, viaţa este ceea ce dăm."


"Imaginaţia ne consolează pentru ce nu suntem, umorul pentru ce suntem."


"Nu este suficient să facem tot ce putem; câteodată trebuie să facem şi ceea ce trebuie."

“Limitations live only in our minds. But if we use our imaginations, our possibilities become limitless.”

"Oare un mare virtuos in arta muzicala s-ar simti lingusit de aplauzele publicului sau, daca ar sti ca acestea se compune, cu exceptia a vreo doi-trei, din oameni surzi, care indata ce vad miscandu-se mainile celor cu auz, bat si ei din palme pentru a-si ascunde unii altora cusurul?"

E o seara frumoasa de octombrie cu ploaie marunta si eu ies de la facultate pentru a merge acasa.
Odata ajuns in statia de autobuz imi pornesc playerul, imi bag castile in urechi si astept, astept sa vina autobuzul 19. Neavand stare ma tot invart prin statie, trec doua autobuze  si intrun final apare si troleul pe care il asteptam. Fac un pas in fata, de sub cortina statiei care ma proteza de picaturi, autobuzul opreste pentru 2 secunde si nu deschide nici o usa, pleaca usor din staie, merg dupa el, ii fac semn la sofer, acesta aproape iesit din staie opreste de tot si imi deschide usa. Urc si ma duc pana in fata, imi validez abonamentul, imi iau un loc si ii spun soferului:
- N-a mai avut autobuzul loc in statie?
- Pai am crezut ca va tot plimbati, asa cum vaceti voi.
- Totusi, dincolo, in Italia si in Spania trebuia sa fac un semn la autobuz ca sa opreasca in statie, aici stiu ca trebuie oprit oricum !?
- Aia ii in Spania sau Italia da' AICI E ROMANIA.
- Din pacate, DIN PACATE...

"Nu vezi efect, toate stau amortite: nu te mira. Piatra azvarlita in mlastina nu face cercuri."

"Singuratatea este soarta tuturor oamenilor inzestrati cu o capacitate deosebita: ei o vor deplange uneori, insa o vor alege totdeauna ca pe cel mai mic dintre doua rele." Arthur Schopenhauer

Mersul cu tramvaiul...nimic nu poate fi mai palpitant decat mersul cu tramvaiul, in special in ora de varf, cand vagonul infect si imputit este arhiplin.
Cel mai bun loc pentru a putea urmari intraga scena este cel din fata, stand in picioare, chiar in spatela vatmanului.
Nimic nu se compara cu landscape-ul oferit: o gramada de oameni care merg la servici sau au alte treburi la care trebuie sa participe si mintea le e in alta parte, iar in momentele in care isi revin din reverie, de plictiseala mai trag cate o ocheada si arunca privirea pe ici pe colo ca se afle in traba, dupaia sunt batraneii simpatici care cu priviri lascive studiaza pitipoancele de liceu imbracate de parca tramvaiul ar fi iostiu ce club de fite si cu ocazia asta le mai creste si lor putintel pulsul si si-ar mai dori sa fie din nou flacai cu sange-n vână, baietii frumosi care atat se foiesc incat sa ii vada lumea, de aprca ar fi la defilare pe podium si care n-ar ceda locul unei biete doamne care deabia se tine pe picioare fiindca sunt pra plini de ei, dar in special, ador faptul ca scaunele sunt asa de apropiate intre ele si fiecare om cand se pune cineva langa el, daca are nefericita ocazie sa stea pe cele duble, se va vedea o expresie de neplacere pe fata acestuia deoarece spatiul personal i-a fost invadat, va inghiti in gol, isi va incrucisa mainile si se va trage putin in partea opusa celui care se va pune langa el dar pana la urma se va resemna cu idea.
Mersul cu tramvaiul  provoaca o placere deosebita deoarece face observabila natura umana, permite studierea firii omului, un om care inchis intr-o cusca se apreteaza la mediul care il inconjoara si coexista cu ceilalti din jur, o gramada de oameni urati, frustrati si saraci...cu duhul.

"Unii oameni văd lucruri care există şi întreabă "De ce?". Alţi oameni visează la lucruri care nu au fost niciodată şi întreabă "De ce nu?". Unii oameni se duc la serviciu şi nu au timp de toate astea." George Carlin


"Stai departe de oamenii care iti micsoreaza ambitia. Oamenii mici intotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac sa te simti ca si tu poti devani mare." Mark Twain