.jpg)
“Vreau sa mor inainte de a muri, pentru a nu fi mort atunci cand Batrana Doamna Moarte va veni sa-mi sfarseasca esenta”
Aseara am avut un vis, numele acestuia era Viata, era asa de realist si totusi era cea mai divin conceputa iluzie.
Ceea ce trebuie inteles este ca acest vis poate fi unul bun dar tot odata poate fi si un cosmar, important este sa sti sa ajungi sa il controlezi, altfel acesta te consuma si nu mai atingi adevaratul potential pe care il detii.
La inceput nu constientizezi ca esti cufundat intr-o stare lucida de visare, dar ti se ofera indicii si coordonate, iti ia ceva timp pana sa ajungi la aceasta concluzie, in mare parte iti ia cam apoximativ douazeci si unu de ani, dar odata ce concretizezi acest lucru devi stapan pe situatie si preiei controlul pentru a-l duce pe o culme pe care unii nici nu viseaza sa ajunga.
Totul este o iluzie, asadar totul este maleabil, poti avea tot ce iti doresti sau pe oricine doresti, mai concret chiar si pe domnisoara care in momentul de fata soarbe o gura de cafea pe o terasa ascunsa de ochii lumii sub umbra unui nuc batran, undeva la 1500 de kilometri departare, important este sa o poti vizualiza.
In visul acesta trebuie ca la un moment dat sa te decizi de ce parte a baricadei vrei sa fi, fiindca este o lupta intre bine si rau, dar nu te lasa pacalit caci lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi iar conceptele de bine si cel de rau trebuiesc tratate ca niste calapoduri universale, primordiale si complexe, bine definite dar tot odata libere de forma si cu continut ambiguu.
In visul acesta esti Arhitectul Suprem si datorita acestui fapt ajungi sa iti modelezi propriul sistem in care vrei sa te aflii, iti creezi prieteni, aliati dar si dusmani si toate acestea ca sa devina visul mai atractiv si sa capete mai multa culoare, ca architect iti mai setezi si niste ajutoare pe care le cauti si le gasesti la momentele opportune si care au rolul de a te face sa vizualizezi mai intens si sa concepi cu mai mult pathos mediul inconjurator si pentru a ajunge cat mai sus ramanand la fel de mic in forma dar nemarginit in continut.
Acest vis este mai presus de orice inchipuire pe care un om de rand ar putea concepe sau pe care ar percepea-o in imaginea unui film cu subiect magic, caci magia este insusi visul.
Este important de retinut ca visul are o finalitate iar tot ceea ce strangem pe parcursul lui trebuie la sfarsit lasat si dat uitarii pentru a nu intra intr-o stare catatonica si a ramane captivi intr-un taram deserticos unde potentialul de a construi nu poate fi pus in practica, iar atunci cand te detaszi de tot te eliberezi si te arunci intr-un abis in care mai sunt multe alte vise, vei ajunge in locul unde zace constinta colectiva comuna, acolo unde este esenta primordiala a firii, a geniului absolut al cunostintei astrale.
Aseara, aseara am avut un vis, un vis in pantecele adanci ale unui abis, iar cunostintele pe care le-am deslusit doresc sa ti le ofer si tie, pentru a nu fi un lup avar ci doar unul singuratic.
